Vreau să îmi construiesc o casă pasivă şi vreau să fiu sigur că exact asta obţin
Este
foarte bine să vă doriţi o casă pasivă şi vă putem satisface
această cerinţă.
În
domeniul eficienţei energetice, casa pasivă este cea mai apropiată
de tehnologiile tradiţionale, punând accentul pe
termoizolaţie, geamuri termopan low-E, ventilaţie cu recuperarea
căldurii şi eventual pompe de căldură. Conceptul vizează crearea
unor construcţii care să aibă schimburi energetice cât mai
mici cu exteriorul.
Există
concepte alternative, în care eficienţa energetică este
obţinută nu prin limitarea schimburilor de energie cu exteriorul,
ci prin controlul şi dirijarea schimburilor de energie dintre
interior şi exterior, din care cel mai promiţător concept este cel
de design bioclimatic.
Cum
conceptul de casă pasivă este unul european, fiind promovat mai
ales în Germania şi susţinut de industrii puternice (beton,
ICF, geamuri, termoizolaţii), el este mai cunoscut la noi în
ţară decât conceptul de design bioclimatic, bine susţinut în
Asia, şi în general mai pretenţios din punct de vedere al
designului.
O
casă pasivă este o clădire verde (un concept deja bine definit) în
care nu sunt specificate cerinţe privitoare la situl de construcţie,
folosirea materialelor sustenabile, managementul apei, analiza
ciclului de viaţă al construcţiei, etc. Este deci un standard mai
permisiv şi mai apropiat de tehnologiile tradiţionale de
construcţie, deci pe undeva convine mai bine industriei
construcţiilor, focalizându-se mai ales pe eficienţa
energetică şi calitatea mediului interior.
În
acest moment, Uniunea Europeană ridică standardul privitor la
eficienţa energetică a clădirilor. Noua versiune a Directivei
privitoare la Eficienţa Energetică a Clădirilor (EPBD), votată la
Strasbourg în luna aprilie 2009, dacă va primi avizul
favorabil al Consiliului Europei, cere ca începând cu
anul 2019 orice clădire nouă din Uniunea Europeană să fie „zero
net energy building". Asta înseamnă că orice clădire nouă
trebuie să producă anual cel puţin cantitatea de energie pe care o
consumă. Trebuie să spunem ca asta înseamnă mult mai mult
decât standardul de casă pasivă...
Dacă
vreţi să obţineţi o casă pasivă, trebuie să ne comunicaţi
această cerinţă de la bun început.
Există
trei instanţe succesive care pot garanta rezultatul:
-
inginerul termotehnician care propune soluţiile de termoizolare şi analizează eficienţa energetică de ansamblu, activitatea sa fiind încorporată în proiectul şi în cartea tehnică a construcţiei
-
auditorul energetic, care conform cerinţelor versiunii curente a Directivei Europene trebuie să elibereze un certificat de eficienţă energetică pentru clădiri cu ocazia coonstrucţiei, vânzării sau închirierii clădirilor
-
ca instanţă independentă, Passivhaus Institut din Germania
Orice
audit independent presupune costuri, care vor reprezenta un procent
cu atât mai mare din valoarea clădirii cu cât valoarea
construcţiei este mai mică. El este deci mai rentabil pentru
clădiri mari decât pentru clădiri mici.
Există
clădiri care au consumuri energetice sub 15kWh/mp/an, în
condiţiile respectării cerinţelor de calitate a mediului interior,
care în ciuda satisfacerii unor cerinţe ultime de performanţă
nu pot fi certificate drept case pasive (nu satisfac principiul de
minimizare a schimburilor energetice dintre interior şi exterior).